Daca ...

Daca ar fi sa am fata:

Daca as vedea-o cu tigara in mana (bot) pana sa aiba buletin (si dupa vreo 2-3 ani) o sa i-o sting in frunte. Pt ca nu e nimic care sa ma scoata mai rau din sarite decat copile care de abia stiu sa tina in mana o tigara...dar ele fumeaza domne, ca e cool. App de asta, eram zilele trecute in mall si era un grup de pustoaice, cea mai mica cred ca avea doar 10 ani...si fumau. Imi venea sa ma duc la ea si sa ii sting tigara pe limba, nu in frunte, ca sa nu mai simta dupa niciun gust. La 10 ani? Pe bune! Si se poate sa fi fost si mai mica de atat...ca ati vazut cum arata fetele din ziua de azi, arata cu 2 3 ani mai in varsta :)

Daca isi va pierde virginitatea pana sa ii apara sanii nu va mai apuca sa traieasca sa povesteasca...

Daca va semana macar un pic cu fetele pe care le vad zilnic ...o sa o duc la manastire pana la varsta de 18 ani, sau 20.

De mica mi am dorit o fata, mi se pareau atat de frumoase, de scumpe...de tandre... Dar, sincer, cu mici exceptii, nu imi place deloc ceea ce vad... Si nu e vorba numai de educatie, e vorba ca se iau unele dupa altele... Parca ar fi oi.

Si aici mai e vorba de caracter, de cat de slab de inger esti... O sa dau un exemplu concret: in copilarie aveam o foarte buna prietena, vecina cu mine, ne petreceam toate zilele impreuna... Numai ca avea cateva defecte, sau ma rog, a luat o pe ceva cai gresite..la 13 ani fuma, umbla cu baieti mai mari si fura bani de la maicasa, plus ca vorbea cam urat. Chiar nu stiu de ce am continut sa mai umblu cu ea, cu toate ca parintii mi au interzis si a fost mare tam tam. Pe langa toate avea, avea si o latura buna, ne distram, ne jucam si cel mai important niciodata nu mi a zis fa si tu aia.
Aici intervine caracteru fiecaruia...daca esti slab poti sa cazi foarte usor. Si ca dovada ca umblatu cu vecina nu m-a influentat deloc: primu prieten a fost pe la 15 ani, prima betie pe la 16 ani si prima tigara la 18 ani :) si nu regret nimic din ce am facut pt ca le-am facut cand am vrut, nu pt ca le faceau altii... :)

voi ce parere aveti de copilasii din ziua de azi? :)) - am ajuns ca vb ca batranii :)))

Liceu. Facultate. Timp. Viitor :)

Sunt sigura ca o sa imi lipseasca anii de facultate, chiar foarte mult. Nu stiu daca mai mult decat cei de liceu... Nu pot sa zic care perioada a fost mai frumoasa, cred ca tre sa se termine si facultatea si dupa o sa imi dau seama...

Nu imi vine sa cred ca sunt anul III, ca in primavara am licenta, iar din toamna merg la master.
Parca totul se intampla mult prea repede. As vrea sa il dau pe slow...

Tin minte cand am dat capacitatea, cate emotii avem...si dupa ce am scapat, ma gandeam ca pana la Bac este o vesnicie...si a venit si bacu...dupa el am zis ca mai e o eternitate pana la licenta...
Dar mai sunt cateva luni...
Timpul zboara si chiar nu are rost sa ni-l irosim gandindu-ne mereu numai la viitor. Cati dintre noi nu zicem: de abia astept sa se termine sesiune asta, ziua asta, saptamana asta ca sa mergem in club, sau sa se termine vremea urata si sa vina vara ca sa putem merge in vacante la mare? Cred ca multi zicem asta, foarte des. Astepti sa vina ziua cu pricina si nici nu iti dai seama cand trece...si dupa iti pui alt target, alta zi... Si uite asa pierdem zile, multe zile..care acum par sa nu conteze, dar sunt sigura ca le vom regreta intr-o zi...curand...

Eu una, de abia astept sa treaca sesiunea asta, care mi-a distrus complet relatia mea perfecta cu somnul :D
DAR...o sa incerc sa profit de fiecare zi, pt ca la urma urmei facultatea asta este ce mi-am dorit :) (nu includ materiile care n au nicio treaba cu turismu)

ps: in timp ce scriu, ascult la tv melodia "total eclipse to heart"... superba piesa, mi se facut pielea de gaina... nu o mai ascultasem de ani...
Pt voi, cu dedicatie, cu drag :)

Recomandarile mele :)

Nu am mai actualizat de ceva vreme "Mergeti sa vedeti".
Si mai am cativa oameni frumosi pe care ii citesc, cu drag, zilnic.
O sa ii transcriu de la Bookmarks :) -ordinea este aleatorie-

Arhi - este un blog pe care il citesc cam de 2 ani, l-am furat de la Cabral. imi place stilul lui.
Mihai Bendeac - nu cred ca trebuie sa mai scriu ceva despre el.
Dono - are un stil omul acesta de a-si spune "gunoaiele din mintea lui" incat iti imbunatateste ziua pe loc :)
Ambasadoarea - acest blog nu il mai pot accesa. acum este doar pt persoanele invitate :(
Laura Sava - femeia aceasta este incredibila. are cel mai tare blog de retete. cand am intrat prima data pe blog am salivat o seara intreaga. este mega talentata si retele ei sunt explicate pas cu pas (plus poze) este foarte usor sa gatesti dupa ele :) Eu am furat multe de acolo :D
Pandutzu - pe Pandutzu il stiu de ceva timp. ne-am cunoscut prin Vama. energic. la fel ca blogul :)
Grapefruits - cu toate ca nu ma omor dupa grefe, fata aceasta este absolut incantatoare. am furat blogul de la Pandutzu acum un an jumate :) si tin minte ca am stat cateva ore bune ca sa citesc posturile anterioare :))
Spit it out - un alt blog foarte interesant. imi pare rau ca de cateva luni posturile sunt mai rare... oricum merita :)
Paula Ionescu - Paula este cel mai bun copywriter :) este geniala... si nu zic asta pt ca o cunosc si imi este prietena :) app: scrie mai des!
Carina Sava - nu mai are blog. Carina, fa-ti timp, te rog :)

Cam astia ar fi toti.... dupa cum am scris si la inceputul postului, sunt bloguri pe care le citesc zilnic si cu toate ca in afara de 2-3 persoane nu ii cunosc personal si nu am vorbit in viata mea cu ei (nici nu comentez la posturi, nu sunt asa de vorbareata ca in viata de zi cu zi :)) ) imi sunt dragi toti :D

Nu stiu daca vi se par multi sau putini. Mie mi se par numai buni de citit.
Aruncati un ochi ;)

Sunt deschisa si altor recomandari :)

Despre facebook, hi5. Poze si prieteni :)

Mai intai incep cu o recomandare de film: the network. Cred ca ati auzit de el, este fimul despre Facebook. Este destul de interesant, merita vazut mai ales daca sunteti fani ai acestui site :)

Zilele trecute faceam curat in cduri, mi am pus tot ce avem in laptop ca dupa sa le transfer pt dvduri... Si am gasit multe poze de care uitasem.
Pozele din liceu sunt geniale. Printr a 10 mi am luat telefon cu camera (la vremea aceea era raiul pe pamant, nu ca acum cand la 10 ani deja ai iphone 4) ...cred ca se intelege ca in fiecare zi de scoala ne pozam...in toate ipotazele, in baie, in banca, in ore, pe hol... Plus pozele de sus, poze care ti le faci singur (acum mi se par cele mai penibile)... Pozele de sus erau bine venite oricand...

Deci, faceam poze la liceu, acasa, afara...oricunde, nu conta... Tot ce conta era sa avem macar cateva poze de "doamne ajuta" la sfarsitul zile pt avatar si hi5, dupa ne comentam intre noi. Aaaa, sa nu uit de prietenul tuturor, photoshop...daca nu iti modificai pozele nu erai "tru", poi, dupa principiu...nu te ajuta fata, te ajuta photoshopul... :)
Ca sa fiu total sincera, niciodata nu am stiut sa il folosesc, nu prea m a pasionat... Din cate in cand o prietena mai imi colora diverse poze:)

Contul de hi5 l am sters acum vreo 2 ani, dar nu il mai foloseam inca din liceu... Deja devenise prea prea...stiti voi, cred ca majoritatea v ati sters contul, sau nu il mai utilizati... Acum facebook e la moda :)))

Nelamurirea mea vine acum.... De ce am mutat hi5u pe facebook? De ce simt unii oameni nevoia sa se pozeze singuri? Si nu ma refer la copile de 15 ani, ci la persoane de peste 20 de ani....
De ce modificam pozele? Cu ce scop? Ca sa primim n comentari gen "ce frumos/asa esti", sau sa ne facem sute de prieteni? De ce am vrea sa impresionam lumea din offline? La un moment dat poate o sa avem ocazia sa ne vedem si in real life, atunci o sa fie amuzant, e pobabil sa nu ne recunoastem :)))

Pe mine una situatia asta ma depasteste complet. Vad poze care nu au nicio treaba cu realitatea...

M am bagat si pe mine in oala pt ca si eu am zeci de poze pe facebook, albume din practica, din cluburi... Am poze cand sunt machiata/nemachiata...cand arat mai bine sau mai prost... In schimb, nu am poze modificate, taiate de la bust in jos, de la picioare, de la solduri... Deci nu cred ca cineva care mi a vizitat profilul poate zice "fata aratai mai bine in poze, mai bine ramaneam la stadiul de vorbit offline" :D

De asemenea, nu vad rostul sutelor de prieteni necunoscuti... Eu dau add doar persoanelor pe care le cunosc, de care am auzit, samd,,,

E o pagina persoanala. E ca si casa ta. De ce ai vrea sa lasi sa iti intre tot felu de persoane necunoscute in ea? De ce sa impartasesti cu ei poze, impresii, pareri, simtiri? In viata de zi cu zi faci asta? Nu!!!..de multe ori nu oferi nici macar zambete persoanelor straine ;)

Mi am mai sters din prietenii de pe FB, incep sa am doar persoanele pe care le stiu. Pt ca vreau sa imi pese cand posteaza ceva nou. Pt ca automat apare pe peretele meu :)

Exagerez? Se poate... Dar e o samanta de adevar aici! Sau mai multe :p
Argumente...contrargumente?

Bilant 2010

Traditia este traditie. Din 2007, de cand am blogul, fac acest bilant la sfarsit de an... Mi se pare amuzant, pt ca de fiecare data citesc bilantul din anul trecut ma amuz, pt ca mai cresc un pic. Cel din 2007 e absolut amuzant, cum am putut sa scriu de unghii? :))

La sfarsitul anului 2009 imi doream pt acest an urmatoarele:

- mai intai sa trec de sesiunea din februarie - am cam trecut :))
- sa merg in Germania - Germania? chiar nu stiu de ce am ales tara asta. Deci, nu. nu am fost :)
- sa fiu mai cu capu pe umeri :) - inceram si la anu, Andreea :)) daca zici de 3 ori poate se implineste
- sa am sanatate, ca doar atunci cand racesc imi dau seama cat de importanta e... nici nu vreau sa ma gandesc daca as avea ceva mai mult - nici nu a trebuit sa ma gandesc... am simtit.
- sa trec in anu III fara restante :) - daaa. hai ca am trecut :))
- sa vad mai toate orasele care mi-au mai ramas din Romania - mai am de vazut doar Arad si Oradea :)
- sa imi fac camera cum vreau. adica sa imi iau mobila noua, canapea si usa... (TE ROG, TATIIII)- inca te rog tatiiiiiii :) ... cred ca nu mai imi citeste blogul ... :(
- sa treaca criza asta tampita ca sa se indeplineasca dorinta de mai sus :)) - mai baga o fisa :)
- sa fiu mai cuminte, sa nu mai dau atatea batai de cap - da, inteligenta dorinta, n-am ce zice :)
- sa traiesc fiecare clipa - ca de obicei :)
- sa stau mai mult cu prietenele mele dragi :) - chiar am stat :)

Asaaaaaaaaaaa :)

Si acummmm
Plusuri:
- sunt sanatoasa. mama e bine, incepe sa isi foloseasca mana din ce in ce mai mult.
- a fost un an scolar bun. am vizitat destul de multe, am fost in 2 practiri frumoase, care m-au facut foarte mandra de tara noastra. avem niste piesaje dementiale.
- am facut putina curatenie printre prieteni. e mult prea pretios timpu ca sa ni-l petrecem cu persoane care nu merita nici macar ... de fapt, care nu merita nimic :) nici macar sa le bagi in seama :)
- am facut sport. mult sport. mi-am facut un obicei sanatos... si in plus mi-am facut o gramada de prietene... suntem o mini comunitate. e un fel de a 3-a familie pt mine.
- am bucataria visurilor mele. ma rog, in limita de bani a visurilor mele. dar... sunt extrem de mandra de ea :D
- am avut o vara superba. am fost de 3 ori la mare... am fost in Vama Veche 8->
- am fost la o gramada de concerte misto. i-am ascultat pe cei de la Korn live:)
- am stat pt prima data la cort. la festival si nu a fost chiar asa de naspa :)
- Anna, colega mea. este un plus al anului. pt ca am trecut prin multe si asta ne-a aproapiat super mult. acum am doua fete taur in viata mea, Andreea si Anna :) poate ca si de asta imi sunt cele mai bune prietene.
- trebuie sa spun si despre relatia cu tatal meu. chiar sunt uimita. sunt momente in care ma inteleg mai bine cu el decat cu mami... si asta e un lucru mareeee :D mai are el momentele lui, dar este pe drumul cel bun ... Datorita mie... m-am chinuit ani ca sa il aduc in stadiul acesta :))
- am achizitionat toata colectia Jules Verne, autorul copilariei mele.
- am vazut cateva seriale foarte interesante, din care chiar am avut ce invata :)
- hmmm. si despre dragoste. nu pot sa o trec nici la plusuri, nici la minusuri. pt ca, acum la sfarsitul anului, chiar nu mai este :) poate a fost ceva, pe la inceputul anului, dar s-a dus ... si cred ca bine a facut ;)

Minusuri
- mi-e foarte greu, leoaica fiind, adica orgolioasa, sa recunosc ca am avut parte si de minusuri
- accidentul mamei. au fost cele groaznice zile din viata mea... si cu asta cred ca am zis tot.
- mi-am mai pierdut putin increderea in oameni. si cu toate ca am avut si de castigat din asta ( vezi plusu nr 3) tot un minus este. pt ca investisem destul de mult in unele persoane ... doare al dracului de tare sa vezi cum niste "oameni" nu mai sunt, de fapt, oameni...
- cele doua restante care mi-au mai ramas
- nu am citit suficient. de fapt, nu cat mi-as fi dorit sa citesc. am ramas in urma ... (din cauza penultimului plus care mi-a mancat destul de mult din timpul liber :) )

Pt 2011 imi doresc
* sa trec cu bine de ambele sesiuni din anul III, ca sa pot intra linistita in licenta
* automat, sa iau licenta
*daca se poate sa fie si cu nota buna, ar fi perfect
*sa ma apuc de licenta de la inceputul anului, nu la mijlocul lui, cum fac toti studentii
*sa avem un bal perfect, cel putin la fel de frumos ca cel din liceu
*sa profit la maxim de aceste luni de facultate, pt ca acesti ani nu se mai intorc :)
*cu putin noroc... sa ajung sa fac masterul in orasul dorit, in tara dorita... si la aceasi specializare
*sa imi gasesc un loc de munca
*daca se poate... sa fie si un loc de munca la care sa ma duc cu placere, ar fi perfect :)
*sa fiu mai cu capul pe umeri. o sa se implineasca intr-un final, stiu. simt chestia asta :))
*siiii... cam atat. aaaa, si sa raman la fel. cu acelasi zambet, aceleasi principii si acelasi entuziasm ca si pana acum. Am I right? ;;)

Voi? V-ati gandit la un bilant?
Aveti cu ce sa va mandriti? sau aveti regrete?

Craciun bun!!!

Va doresc un Craciun fericit, multa sanatate si sa aveti parte de zile frumoase alaturi de cei dragi!!!

Sa va bucurati la maxim de familie, ca este singura care conteaza.
Eu asa o sa fac. O sa am o zi superba alaturi de familia mea. Pt prieteni si cluburi, bautura exista alte zile din an!

Anul acesta mi-am dat seama cat de mici suntem de fapt... cat de repede se poate intampla ceva care sa iti darame tot ce te-ai chinuit sa construiesti.

Multa sanatate! Pt ca acum inteleg, mai mult ca oricand, de ce in fiecare mesaj se regaseste acest cuvant, daca ai sanatate celelalte vin de la sine :)

PT voi:


pt ca melodia asta ma linisteste... imi aduce aminte de vara... de vama veche... de multe :)

Televizoru de la bunica

De fiecare data cand ramaneam la bunica ba imi facea gris sau orez cu lapte, ba beam cafea cu muuult zahar, ba ne uitam la tv la filme, desene sau telenovele. Stateam in pat si ne uitam ore intregi la Goldstar-u ei :) ...bunica era tare atasata de tv...si tin minte ca la un momendat mi a zis ca atunci cand ea nu o sa mai fie, sa iau eu televizorul si sa il pun la mine.

La ceva timp bunica a murit si televizorul a ajuns la mine si odata cu el si o parte din bunica...

Dupa un an sau doi imi ma intreaba tata daca vreau sa imi ia alt televizor...i am explicat de multe ori ca acest tv are o semnificatie prea mare pt mine ca sa il pot da...

Au mai trecut ani si tata si-a cumparat LCD, din nou aceasi discutie. Tati: hai mah, ia tvu meu, ca nu mai am ce face cu el...... Eu nu si nu...

De curand tati a primit un tv care avea probleme, proprietarul a zis ca nu il mai vrea si sa il ia tati pt piese... Lui tati i s a parut ca tvu merita osteneala si s a chinuit 2 nopti si l a reparat...

Tvu e misto, e mare si se aude super. Stereo gen :))). M a convis sa il iau eu ca de vandut nu are cui, nimeni nu mai cumpara tvuri mari oricat de bune ar fi...si ca pacat...

Sigur stiti sentimentul acela, atasamentul fata de unele lucruri ramase de la cineva drag care nu mai este...nevoia de conservare... Cu toate ca nimic nu o mai aduce inapoi imi e greu sa ma despart de lucrurile astea...

Pe bunica o visez cel mai des. O visez vie..desi sunt constienta si in vis ca nu are cum sa fie adevarat...si imi zice ca are doar o zi...ca dupa tre sa se duca inapoi...
As da orice pt o zi cu ea...

75 % din ce sunt acu ii datorez bunicii... Educatie, principii, reguli... Totul... :)

Noapte buna!! Va pup

ps: eventualele greseli le corectez de la laptop maine :D

Miroase a iarna...

Mie nu imi place iarna, deloc. De fapt, imi place putin zapada, dar doar sa o va, nu sa o simt... Aaa si imi place spiriul sarbatorilor de iarna, caldura si toate pregatirile... In rest NU ...
Nu suport frigul, da deloc deloc, nu imi place sa ma imbrac gros, mai mult de o bluza si geaca nu suport pe mine. Nu imi place nici macar sa merg la cumparaturi de haine groase, ft rar se intampla sa imi placa vreun pulover...

Sunt nascuta vara, chiar la mijlocul lunii august, deci e normal.
Nu cred ca m am plans vreodata ca este prea cald...nici cand era canicula cea mai mare. Prefer de o mie de ori sa imi fie prea cald decat putin frig.

Daca vara sunt tot timpu afara, cred ca vin acasa doar sa ma schimb, iarna sunt mai tot timpu in casa (la mine, la prieteni...la oricine are un calorifer:))... Iarna ies doar daca chiar am ceva de facut...nu ma prostesc :D

Iarna asta a venit mai greu...adica pana azi chiar a fost ok...de maine tre sa imi gasesc ocupatie :))
Aaaa, mai imi place iarna dintr un motiv...cand e frig citesc foarte mult, sau ma uit la filme...

Aprox in 2 luni (cam dupa ce s a terminat vara) am vazul Gossip Girl (serialul e ok, e putin cam tras de par, dar chiar m a prins actiunea...e de fete:D recomand fetelor de varsta mea), Dr. House (EXCELENT...absolut genial, fescinant, actorul principal e nemaipomentit si joaca extrem de bine, recomand din tot sufletu, eu sunt la zi :D) si momentan ma uit la The Mentalist (e interesant, chiar imi place, il recomand si pe el)

Daca aveti vreun alt serial interesant sa imi spuneti :) astept pareri
V as intreba si de carti, dar deja am ramas in urma...am vreo 5 carti imprumutate pe care sper sa le restitui anul asta :)

Deci: vara/iarna, primavara/toamna? Si de ce?
Aaa... Sa nu uitati de seriale :)

Home alone :)

Postare de pe telefon...in caz ca apar greseli imi cer scuze, dar are telefonu asta niste butoane... :D

Buuun. Sa nu deviem de la subiect. Inca de mica mi a fost frica sa dorm singura, pana la varsta de 14 ani am dormit cu mama, in conditiile in care avem apartament cu 3 camere... Cand am inceput liceul am decis ca e timpu sa am putina intimidate, asa ca m am mutat in camera din capatul celalalt al apart. E un fel de garsoniera, am baie, balcon, hol...sunt izolata de ai mei, pot sa plec si sa vin fara sa ma simta...,

Primele seri in noua camera au fost amuzante, dormeam (de fapt nu prea dormeam) cu un fel de lampa cu pesti care se invarteau (inotau) :D de fapt, am dormit cu pestisorii mult timp, un an parca, pana s a terminat bateria la aparat :)

De aici nu imi amintesc sa mai fi fost probleme, doar ca niciodata nu am dormit (noaptea) singura in casa, in putinele dati cand rameam singura chemam pe cineva la mine...

Asta pana azi...ai mei au plecat la tara si m au anuntat destul de tarziu ca raman peste noapte acolo... Nu am mai chemat pe nimeri. Consider ca e o provocare... Pana mea, am 21 de ani, sunt fata mare :D

Stiu ca pare amuzant, de fapt chiar e amuzant... Plec de nebuna prin diferite orase ale tarii, ma intorc seara cu trenu, ma plimb noaptea pe strazi dubioase... Dar nu imi este frica deloc... Imi mod normal, trebuia sa fie tocmai invers...afara este probabillitatea mai mare sa patesti ceva...in casa esti in siguranta :D

Gata. M a luat somnu, sper sa treaca rpd noaptea asta :)

voi aveti povesti in genu?

Tata. Facultate. Regrete.

Maine tatal meu are intalnirea de 30 de ani de la terminarea facultatii. A facut Politehnica, specializarea Electrotehnica (mami a terminat Mecanica fina... o familie de ingineri :) ) O facultate grea... Politehnica este si in prezent o facultate grea, imi imaginez ca acum 30 de ani era si mai grea...

Banuiam ca are ceva emotii si m-am gandit sa ma duc sa vorbesc cu el. Mi-a povestit de facultate, de armata... de colegi... am stat ceva de vorba. Imi face placere sa vorbesc cu el... pacat insa ca nu sunt ft dese conversatiile noastre... Am invatat multe de la el si mai am o gramada de invatat.

Uneori simt ca ne asemanam foarte mult, nu ma refer la trasaturile fetei (mie nu mi se pare ca semanam deloc, insa toata lumea zice ca suntem ca 2 picaturi de apa), ci la caracter... Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am luat de la tati este vointa. Imi dau seama acum (mai ales dupa ce i-am citit jurnalul) ca eu sunt cum ar fi vrut sa fie el la varsta mea.

Mereu am invidiat fetele care aveau o relatie mai speciala cu tatii lor.
Mie imi era frica de tata cand eram mica... si mult timp mi-a fost... tata ma mai batea daca faceam prostii. Niciodata nu a fost prea afectos cu mine... nu imi aduc aminte sa ma pupat in afara unei sarbatori/zile de nastere. Nu a incercat sa stea de vorba cu mine...
Tinand cont ce cele zise mai sus, nici eu, in adolescenta, nu am facut eforturi prea mari sa il inteleg. L-am vazut mereu ca pt "ala" rau si nu il bagam in seama... cand a inceput sa imi puna limite am inceput si eu cu minciunile. Daca vroiam sa fac ceva si nu ma lasa, minteam si tot ajungeam ca fac ce vreau... sa ma duc unde vreau.

Acum vreo 4 ani am vrut eu sa plec la mare pt un concert. Mama a zis ca vrea si ea sa vina cu mine, sa mai stam cateva zile... Bun. I-am zis mamei ca ar fi mai bine sa il mintim (trebuia sa plecam chiar a doua zi) si sa ii zicem ca plecam la o ruda ceva... ca la mare sigur nu ne lasa. Dar mama nu si nu... lasa ca ii zic eu si o sa vezi ca ne lasa. Logic ca tata a zis nu.. a facut si un mare tam tam... I-am zis mamei ca, cu ea sau fara ea... tot ma duc :) Pana la urma, saraca, a decis sa vina cu mine, i-a facut mancare lui tati si i-a scris un bilet in care isi cerea scuze... si eu, la randu meu, i-am scris un bilet... in care i-am enumerat motivele pt care plec... si la sfarsit i-am scris: "poate ca nu sunt fata pe care ti-ai dorit-o, dar, cu siguranta, nici tu nu esti tatal pt care mi l-am dorit"...

Cuvintele acestea si acum imi stau pe creier. Nu vreau sa ma gandesc ce a simtit cand le-a citit... si sunt sigura ca nici acum nu le-a uitat.. si ca nu o sa le uite... nici eu, de altfel.
Regret doar ca nu am avut rabdarea necesara ca sa il inteleg si sa stiu cum sa il iau... Daca i-as fi gasit jurnalul acum 10 ani cred ca altfel ar fi stat lucrurile :)

Acum insa e ok... cred ca in scurt timp o sa am relatia pe care mi-am dorit-o intotdeauna si ma bucur, poate ca apreciez mai mult ...


Aaa... el este tatal pt care mi l-am dorit :) sunt ferm convinsa.

Variante..

Ce faci cand iti dai seama ca ceea ce ti-ai dorit atat de mult, nu este de fapt ce ai crezut ca este?

Sunt mai multe variante.
prima: sa te minti in contiunare si sa te prefaci ca nu s-a intamplat nimic. sperand, in adancul sufletului, ca poate te-ai inselat.
a doua: ramai socat. foarte socat. extrem de socat as putea zice.
a treia: razi si te intrebi cum ai putut sa fi atat de prost?!?!.

Poti sa le incerci pe toate.
Eu m-am blocat la a treia varianta. Si inca sunt acolo... nu am inca raspuns la intrebarea asta... inca cred ca era ceva bun, inca mai cred ca am avut ochi bun si ca nu m-am inselat intru totul. Au fost fapte care dovedesc asta... dar au fost si fapte care dovedesc contrariul.

si... e pacat. deja cred ca am renuntat si nu mi-am dat seama. nu ma mai agit...
o sa vedem daca timpu imi va da dreptate... sau nu... si sunt sigura ca va fi prea tarziu, mult prea tarziu. asa se intampla mereu :)

ps: promit sa scriu posturi ziua de acum incolo. noaptea sunt destul de dubioasa. o latura mai necunoscuta de a mea :))

Dor de liceu :)

aceasta este o postare mai veche, o postare nefinalizata (ca multe altele) ... si daca tot a inceput un nou an scolar, m-am gandit ca este o ocazie buna sa termin si eu postarea :)

Pe 11 iunie am stabilit cu colegii de liceu sa ne vedem, la serbarea de sfarsit de an.
Ionel a incercat sa ia legatura cu toti, ne-a sunat pe cate unu si ne-a rugat sa vorbim cu cine am mai pastrat legatura... Ma rog, unii chiar au avut treaba sau examene, altii pur si simplu au bagat scuze ...

Cred ca ne-am strans vreo 10-11. Am fost in liceu, am vorbit cu cativa profesori...
Mie, una, de cand am intrat in liceu mi s-a facut pielea de gaina. Imi veneau in minte atatea si atatea amintiri, cate emotii am avut in prima zi de liceu... cate emotii am avut in ultima zi de liceu.
Baile... in care eram trimise, in clasa a 9-a, sa ne demachiem de diriga :))

Bancile, prietenele noastre eterne. In fiecare pauza alergam sa prindem o banca libera :)

Balul. Care a fost peste asteptarile mele, de fapt, cred ca peste asteptarile tuturor. Ne-am mega distrat... Am ras, am dansat pana cand ne-au dat afara. Am simtit ca suntem cu adevarat o clasa unita.

Mi-e dor de liceu, dar, ca sa fiu sincera, imi place mai mult la facultate. Cred ca mi-e dor de liceu datorita varstei, 14-18, adolescenta ... perioada frumoasa intre copilarie si maturitate (cat de cat) ... primu sarut adevarat, prima dragoste... Mi-e dor de nebunia de atunci, de orele petrecute prin parcuri, cand lipseam de la ore, de rastele interminabile, de biletele pe care ni le trimiteam intre noi, de beep uri... Daca iti dadea beep inseamna ca se gandea la tine :) Mi-e dor de un 4 :)) de clopotel... mi-e dor sa imi aud numele la catalog, de emotia cu care stateam cand trebuie sa ne asculte si se deschidea catalogu mai spre final...

Cred ca dorul asta ascunde de fapt frica pe care o am de responsabilitati. Incep anu III, imi dau licenta si trebuie sa ma hotarasc ce vreau sa fac mai departe. Am idei, dar sunt planuri mari. Si planurile mari sunt pt oameni mari, hotarati... si mie imi este frica... foarte frica...

....

Imi place mult melodia asta...
Nu stiu cum sa imi scuz lipsa mea de aici. Va pot spune doar ca trec printr-o perioada incarcata cu mult prea multe sentimente... nici eu nu pot sa ma inteleg.. si daca as scrie pe aici, cred ca ar fi mai rau. M-ati considera nebuna :)

Mi-e dor de mine... cea de acum 2-3 ani...
Incerc sa fiu tare, sa nu mai zic nimic, sa nu mai fac nimic... pt ca oricum e in zadar... destinatia e aceasi... S-a dus totul. De fapt, cred ca totul a fost doar pt mine...

ps: revin ... incerc terapia prin scris :)
ps1: chiar imi era dor de blog. sper ca nu mi-am pierdut cititorii ...

Despre sanatate. Si spitale.

Sa o iau de la inceput.
Joia trecuta mami si-a rupt mana, mana stanga. A alergat dupa masina, a cazut si s-a proptit in palma. S-a dus la Spitalul Sf Ioan si acolo i-au pus mana in ghips exact asa cum era dupa cazatura, adica stramba... nu i-au tras de ea ca sa revina in pozitia normala... pt a se suda cum trebuie. Vineri deja incepuse sa i se umfle degetul mare, era umflat si vanat. La fel si mana... si avea dureri mari... A mai stat weeku si luni dimineata am mers la Municipal. Doctorii de acolo si-au pus mana in cap cand au vazut in ce hal este pus ghipsu... si au chemat-o a doua zi dimineata sa ii scoata ghipsu si sa vada ce si cum.... ca poate nu ajunge la operatie, dar deja trecusera 4 zile... 4 zile in care mana a stat prost in ghips si probabil se sudase putin.

Marti dimineata. Am plecat de acasa cu gandu ca nu e prea grav, ca scapam repede si venim sa ne culcam. I-au facut analizeze, i-au gasit o mica problema la inima (pe fond nervos, nu e ceva care se poate trata), i-au scos ghipsu si ne-au pus sa asteptam sa se elibereze sala de operatii ca sa poata intra.
De aici incep emotiile. Doctorul ne-a zis ceva de genu: "nu vreau sa vorbesc urat despre colegii mei, insa va zic doar atat: e mai rau decat la inceput (atunci cand si-a rupt mana) " adica daca ar fi venit de joi probabil un ghips pus bine ar fi rezolvat treaba...

Asa... si acum despre anestezie... Noi credeam ca o sa ii faca anestezie partiala, ca e vorba de mana... nu ar avea rost sa ii faca totala... si mai ales fiind mami are probleme mari cu tensiunea si mai nou gasisem problema la inima.

Dar nu, domnu doctor ne zice ca o sa faca anestezie totala, e mai bine pt dansu ca sa nu se miste deloc si toate astea....

Chinu acum incepe... in momentul in care au luat-o la operatie am simtit ca imi fuge pamantu de sub picioare * tin sa precizez ca eu am fost in spital doar cand m-am nascut, cand mi-am rupt mana si cand mi-am facut analizele obligatorii... nu am avut nicio operatie, nicio chestie care sa necesite internare... si in rest am mai fost in 2-3 vizite... IAR mami la fel, nu a avut nicio operatie, nicio mana/picior rupt... deci nu am vazut-o niciodata in spital* ... am sunat-o pe vecina mea, Flori, sa o rog sa vina sa stea cu mine, pur si simplu simteam ca pierd controlul. Am inceput sa ma gandesc la mii si mii de chestii... ca daca nu prinde anestezia, daca ii pune mai mult, daca o sa ii creasca tensiunea si o sa apara complicatii...

Dupa 2 ore de stres... a urmat (dupa parerea mea) cel mai groaznic moment. am vazut-o pe mami pe targa adusa din sala de operatii... tocmai se trezea si respira asa greu, parca suspina... nu stiu cum sa explic ca sa intelegeti macar 1 % din ce am simtit eu atunci. Cand am vazut-o asa am crezut ca au aparut complicatii, ca nu poate sa respire... Mi s-a pus negru in fata, tremuram si am inceput sa plang si sa ma duc dupa targa... Am avut noroc cu Flori care m-a tinut si mi-a zis ca e normal, asa se intampla cand se trezeste din anestezie... Dar eu de unde puii mei sa stiu?

Au dus-o la postoperatoriu. Am reusit sa intru acolo, am vazut-o... era cam molesita, fara vlaga. Stiu, e normal, incercam sa imi repet singura in gand, dar tot nu puteam sa ma opresc din plans... m-am dus la ea... a reusit sa imi zica 2-3 cuvinte... ca o doare si ca nu vrea sa mai treaca prin asta niciodata... Dupa operatie avea tensiunea 20 si pulsul 130.... a fost cam naspa...

Dupa asistenta mi-a zis ca trebuie sa merg la farmacie sa ii iau cateva chestii. Nu are rost sa va zic ca m-a pus sa cumpar 2 fiole de nush ce medicament si ca una dintre ele i-a vandut-o doamnei care avea un baiat la operatie la pretul de 2... astea sunt povesti si povesti... si a trebuit sa cumpar pana si pansamente si glucoza (sau cum se numeste chestia din perfuzii) ... deci...

Apoi m-am dus sa ii mai iau ceva de manacare... am mai reusit cu greu sa intru la ea... si am vorbit. Mi-a zis ca s-a speriat mult, ca i-a fost foarte frica de anestezie, ca ii era foarte frica pt mine. Eu tot eram speriata, o intrebam daca e bine... ea imi tot zicea ca da, si ca sa stau linistita ca nu ma lasa ea singura ...

La 5 m-au dat afara din camera, ca s-au terminat orele de vizita... mi-au zis sa revin a doua zi... Am plecat din spital cu sufletu in gat... nici nu pot sa explic cat de speriata eram. As fi vrut sa imi dea un scaun sa stau acolo, la picioarele ei... sa vad eu ca este mai bine...

Pe seara am zis sa o sun. Ii lasasem telefonu sub perna, dar o mana o avea operata si cealalta cu branula, si oricum nu putea sa se foloseasca bine nici de ea... Nu ma asteptam sa raspunda... dar a raspuns :) avea o voce ok, mi-a zis ca a si manacat, ca a fost singura la baie... ca ea si un baiat sunt singurii care merg pe acolo :) Atunci mi-a revenit inima si mi-am dat seama ca raul a cam trecut ....

A doua zi de dimineata m-am prezentat la spital... Si o vad... un doctor o ducea la radiografie... cand am vazut ca merge pe picioarele ei, ca e vioaie m-am dus am luat-o in brate, eram in culmea fericirii :) .. dupa i-au facut externarea... si acum trebuie sa mergem zilnic la pansat... luam antibiotice si niste calmante pt dureri... am inteles ca dupa operatie i-ar fi dat morfina ... m-am cam speriat pt ca stiu ca morfina se da in cazuri grave... dar...

Zilele astea cat am stat prin spital, de dimineata pana seara am realizat cat de norocoasa sunt pt ca sunt sanatoasa... m-am ingrozit la fiecare poveste auzita in spital... si chiar m-a pus pe ganduri... oare noi, cei care suntem sanatosi, pretuim cu adevarat lucru asta? ne dam seama cat de importanta e sanatatea? ...

ps: m-au ajutat foarte mult si oamenii de langa mine... cred ca mi-au sunat incontinuu telefoanele... am tot primit mesaje.. si pe net si chiar m-au fost de folos.
E un sentiment frumos cand vezi ca nu esti singur si ca sunt oameni care se gandesc la tine.
Multumesc inca o data! :)

ps1: imi cer scuze daca textul are greseli sau este greu de citit... nu cred ca am fost foarte coerenta :)

Acuma stiu ca marea ma asteapta :)

Am tren peste 4 ore :) Plec la mare... in Vama Veche.
Stau pana luni... merg la Festivalul Folk You.

Vremea am inteles ca este foarte buna. Oameni misto. Mare. Concert. Am cam toate ingredientele pt o mini vacanta reusita :)

ps: v-am mai zis ca iubesc vara?
e anotimpu meu preferat :) - cred ca datorita zilei mele de nastere- :D

aveti grija de voi
puuup

Ganduri...

Stiu cum e. Stiu cum e cand atunci cand intru pe un blog nu gasesc nimic nou. Si nu imi place... am cateva bloguri pe care le citesc zilnic si ma enerveaza sa nu gasesc postari noi.

Ma gandesc serios sa imi caut ceva de munca. Mai toti prietenii mei lucreaza sau vor lucra in curand... si nu e ideea de turma, ci doar ca as vrea sa fiu si eu utila si sa castig macar jumatate din cat consum.

Nu stiu unde as vrea sa lucrez ca sa incep sa caut ceva... As vrea ceva pt cateva luni pt ca o sa vina un an greu, anul 3... si licenta si nu cred ca o sa am timp foarte mult.

Ai mei deocamdata nu mi-au zis nimic... mi-au mai zis ei sa imi iau un job ca vreau prea multe, dar nu mi-au pus sulita-n coaste... Pe de-o parte as vrea sa ma bucur de vara, de vacanta, pt ca mai mult ca sigur va fi ultima vara linistita, pe de alta parte as vrea sa am banii mei si sa nu depind de ai mei...

Schimband subiectu... am avut un weekend foarte frumos. Cu soare, mare si oameni frumosi ... printre ei se numara si Sarilla, Dodo, Bianca ... ma bucur ca v-am revazut :)

Am avut parte de multa liniste... mi-am facut putina ordine in ganduri...
E uimitor, marea de fiecare data ma linisteste si imi incarca bateriile ...

Revin...

I'm back. Campulung Muscel

Well... I'm back :)
M-am intors de aseara, insa pana la ora asta nu cred ca am stat treaza mai mult de 3 ore :)) Eram franta, franta. Cred ca am imbatranit ca anu trecut aveam mai multa baterie :))

Practica a fost una stationara, adica am dormit intr-un singur loc, in Campulung Muscel si am avut trasee zilnic.
A fost destul de lejera practica. Pleacarea era in fiecare zi la 9, lucru mare pt noi :)), si ne intorceam destul de devreme la hotel, pe la 4-5 maxim eram inapoi... la celelalte practici plecam la 7-8 si ne intoarceam seara...

In mod normal ar fi trebuit sa fiu odihnita, pt ca la pranz puteam sa dorm. PUTEAM. Insa nu s-a intamplat asta deoarce camera noastra era langa a baietiilor si pe hol, in dreptul camerei noastre era o masa, o canapea si scaune... si o priza ... si ghiciti ce a stat in priza mereu? Sistemu de boxe :)) In primele zile am incercat sa dorm, insa mai mult rau imi faceam, dupa m-am lasat bagubasa. Aveam dopuri de urechi si tot nu reuseam sa dorm.

O sa pun programul zilele astea. Sa va povestesc ce am facut si ce am vizitat in fiecare zi.

Tot ce va pot spune acum e ca a fost o practica reusita. Mi-am dat seama cat sunt de norocoasa ca am posibilitatea sa vad atatea locuri frumoase si ca sunt inconjurata de oameni dragi.
Facultatea asta are un mare avantaj fata de altele. In primu rand vedem locuri superbe, locuri neobisnuite, locuri care multi nici nu isi imagineaza ca exista in Romania si le cauta in afara tarii... Si in al doilea rand, ajungi sa cunosti oamenii. Sa interactionezi cu ei... Cati dintre voi nu zic ca aveti prieteni buni in facultate? Ia stati cu ei, in aceasi camera zi de zi ... atunci cunosti omul. Intr-o saptamana ajungi sa cunosti un om mai bine decat intr-un an de facultate, stand zi de zi.

Mai avem avantajul ca ne cunoastem intre noi, toti din an. Nu ne stim doar persoanele din grupa si cu restul sa ne stim doar din vedere...
Ne-au pus in aceasi oala pe toti. A trebuit sa interactionam. Ne-au dat proiecte in comun.

Sunt 100 % multumita de alegerea facuta. Si nu neaparat pt practici. Ci pt ca simt ca fac ceea ce imi place cu adevarat. Pana si temele zilnice din practica ne-au placut.

Revin.
PS: m-am gandit de cateva ori la voi :)

PUP

Plec, plec ... pleccccccccccccccc :)

Bagaje.
Ador sa fac bagaje. Imi fac lista inainte cu o zi si imi trec acolo tot ce am nevoie, ca sa fiu sigura ca nu uit nimic. E foarte eficienta metoda :) Daca imi vedeti lista va speriati :))

Si trolleru meu, saracu, e cam full. Zici ca plec pt o luna, nu pt o saptamana... dar merg pe principiu ca mai bine in plus decat in minus :)

Noroc cu facultatea ca mai plec si eu :)
De fapt si cu Vama. Cred ca nu e luna in care sa nu calatoresc. Si asta e bine... sa nu ma plictisesc... o viata monotona pt mine ar fi deprimant

Ne auzim pe facebook :)) traiasca netu :))

Va puuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuup

Absenta

Daca mai stateam putin se faceau 3 saptamani de cand nu am mai postat nimic.
Nu stiu ce se intampla cu mine cu privinta blogului... Poate ca il vedeam ca pe un jurnal si dupa a inceput prea multa lume care ma cunoaste sa il citeasca si din ce in ce am inceput sa scriu mai rar si mai obiectiv.

Uneori imi vine sa scriu o gramada de chestii aici, dar ma opresc si ma gandesc ca pot fi interpretate de x si y.

Ma rog... o sa incerc intru in normal si sa nu imi mai pese...

In alta ordine de idei, absenta mea este si motivata. Am fost in sesiune. Mai am un examen si scap... maine :)
Dar de luni sunt in practica. O saptamana la Campulung si una la Bucuresti. Deci de abia pe 3 iulie o sa fiu in vacanta.

Nu ma intrebati de examene. Nu stiu ce a fost cu mine sesiunea asta....

In rest, sunt ok.
Incerc sa ma bucur de soare, de vremea buna, de strand si de prieteni dragi :) de iesiri nocturne, de plimbari... intr-un cuvant de VARA. Caci, da, vara ma simt cel mai bine.

Ps: e putin cam sufocant aerul pt gustul meu, dar nu ma plang. am vrut vara, vara am primit :)

ps2: mi-ati simtit lipsa, aaa? ;;) stiam :) asa ca v-am pus o poza. karoke :))

Practica mai 2010

Un coleg de la Geografie (cei cu care am fost noi in practica) a filmat cam tot ce am vazut. A facut un rezumat bun la cele 5 zile.
Mi se par foarte ok filmuletele, sunt bine realizate si chiar mi-a facut placere sa le vad.

Eu zic ca merita sa va uitati :) si nu pt ca apar si eu pe ici colo:)) ci pt ca sunt mai reprezentative decat cateva pozele facute de mine :)







PS: gasca noastra era exact in spatele celui care filma. Noi stateam in fundul autocarului... si dupa cum am mai spus nu am avut nicio treaba cu restul autocarului. Insa mi s-a parut foarte interesanta ideea asta. Si chiar a iesit foarte tare!

Enjoy :)

ps2: ar trebui sa ma plateasca facultatea ca le fac reclama. reclama gratuita :))